sâmbătă, 31 iulie 2010

HITCH-HIKING

30.07.2010

Buna dimineata! La mine e 9 in the morning si e prima oara cand ma simt bine aici. Am terminat cu hitch hiking-ul , am ajuns aseara la 12 noptea la scoala , deci in graphic cum s-ar spune , deadline-ul era azi la ora 11.00! chiar cu 11 ore mai devreme. In total am facut peste 400 de km de autostop insa trebuie sa mentionez ca autostopul din norvegia e intr-adevar o aventura. Foarte greu te i-a cineva ,am stat si 7 ore sa ma i-a cineva in masina. Lor li se pare ciudat ca cineva sa faca cu mana la margine de drum, normal daca fiecare are parcate in curte cate 2-3 masini!Alt motiv ar fi cele ce se aud la stirile televizate si ce citesc in newspaper-uri. Adica despre est-europeni, in special romani si bulgari care au devastat si ingrozit in acelasi timp si Norvegia. Ei cand te vad la marginea drumului isi d-au seama ca esti din acel colt de lume si pur si simplu nu se opresc. Unii iti arata degetul mijlociu,altii iti dau claxoane,unii mai draguti iti fac cu mana, in special babele(ce-o fi in mintea lor…!?!), altii se fac ca opresc si apoi pleaca mai departe deci poti spune ca e o provocare sa faci cu ia-ma nene in Scandinavia! Si totusi cu toate acestea am ajuns teafar si nevatamat, atat in Oslo cat si inapoi in Lillehammer. Daca m-ar intreba cineva daca as mai face o data treba asta , i-as raspunde fara sovaiala ca abia astept sa cuceresc Norvegia cu autustopul! Paradoxal sau nu in momentul de fata ma simt invingator, avand in vedere conditia fizica cauzata de vederea mea si raportandu-ma la ceilalti din November team 2010 care au facut doar 60 de km si apoi s-au oprit, eu ma simt , fara falsa modestie, un campion!

Am pornit din Lillehammer, joi dimineatza la 9 si dupa 10 km de mers pe jos pentru a gasi un refugiu,gas station sau ceva unde sa ma pot instala cu ceilalti 3 cu care am pornit(oana,dani si norby) sa facem cu autostopul, am ajuns intr-un satuc si ne-am instalat. Dupa o jumatate de ora Oana si cu prietenul ei Dani au gasit pe cineva care i-a dus direct in sentrum Oslo-ului. Eu cu Norby am stat aproape inca 2 ore sa ne i-a cineva si finalmente dupa ce a oprit cineva ne-a dus 10 km. Mai aveam de facut 180 pana la Oslo. Ajunsesem undeva pe langa o benzinarie la 30 de km de Hamar, urmatorul oras important in itinerariul ce-l aveam de parcurs pana la destinatie. Aici am stat iarasi vreo 3 ore, am schimbat tactica adica in momentul in care am vazut ca timp de 2 ore nu ne-a luat nimeni , cu toate ca aveam si o pancarda inscriptionata cu capitala Norvegiei, am schimbat si am scris Hamar apoi PLEASE HAMAR, apoi ne-am schimbat si am stat doar cate unul in diferite locuri am intrebat prin benzinarii dar oamenii ne ocoleau. Ma rog, intr-un final ne-a luat un brutar si ne-a mai dus 30 de km pana-n Hamar! Aici ne-am intalnit cu alti 2 colegi care si-au ales tot destinatia Oslo si ajunsesera dupa 7 ore , la 50 de km de Lillehammer ca si noi . I-am salutat si apoi ne-am despartit pentru ca 4 eram déjà prea multi! Eu cu Norby o pornisem pe jos spre Oslo si dupa o ora de mers pe jos aud o frana si apoi vad un jeep care ne taie fatza si un strigat (hey guys, common!), erau colegii nostri bulgari , peter si nikolay, care nici acum nu s-au intors din expeditie! Am avut o bafta cat casa pentru ca soferul jeep-ului s-a dovedit a fi un om de toata isprava, dupa ce ne-a chestionat despre misiunea noastra,nationalitatea si educatia noastra s-a apucat omul sa-si sune nevasta sa-I spuna ca in seara aceea vor avea musafiri(adica noi). A oprit intr-o benzinarie ne-a cumparat de mancare si de baut(racoritoare!)si a inceput sa ne intrebe daca avem unde sa stam in Oslo si ca daca nu, el este dispus sa ne ofere un etaj intreg din casa lui cu tot cu mancare, prosoape de baie si toate cele necesare unui trai decent pentru o noapte si un mic dejun omenesc. GENIAL, GENIAL, GENIAL, scuze trebuia sa ma repet, singura lui rugaminte a fost sa-I promitem ca si noi intr-o buna zi vom intoarce gestul lui, altora care au nevoie de ajutor! GENIAL, GENIAL, GENIAL!!!

Trebuie sa mentionez ca eu imi aranjasem sa stau in OSLO la familia MATEESCU(multumesc Cristina , multumesc Zeno) la care m-am simtit foarte bine , daca ar fi dupa mine le-as da premiul pentru cele mai bune gazed! Asadar a trebuit sa-l refuz pe BJORN dar nu inainte de a-I spune ca mai sunt 2 colegi de-ai nostril in OSLO ,Oana si cu DANI SI CA DACA ARE PLACEREA SA-I AJUTE PE EI AR fi mai bine ca nici ei nu au unde sa stea . Nici n-a stat pe ganduri , ne-a dus in centrul orasului ne-a prezentat cladirea parlamentului , castelul si parcul din centrul orasului dupa care pe mine m-a dus in apropierea locuintei familiei Mateescu! Aici m-a intampinat Zeno , ne-am intalnit intr-o statie de metrou SINSEN si apoi am mers spre casa unde am intalnit-o si pe Cristina, sotia lui ZENO cea care m-a lasat cu gura cacata la cat de bine vorbeste norvegiana. Te invidiez pentru asta Cristina!

A 2 a zi de dimineata am pornit dupa schemele descrise de Zeno sa vizitez orasul. Excelent mi-ai descries totul Zeno (tusen takk). La un moment ma suna Oana si imi spune ca Bjorn care intre timp aflasem ca e consilier guvernamental(din cartea de vizita pe care mi-a lasat-o), e dispus sa ne duca intr-un loc bun de hitch hiking spre Lillehammer. Nu s-a dovedit chiar asa pentru ca am stat 3 ore in acel loc si nu ne-a luat nimeni , e drept eram 6! Asadar m-am luat dupa schemele lui Zeno si am ajuns aproape de de drmul European e 6 care leaga oslo de cel mai Nordic cap al continentului . Aici m-am apucat sa stau cu pancarta cu Lillehammer in mana si pela ora 16.00 a oprit un om pe nume Jan si a luat 4 dintre noi. Am plecat toti romanii lasandu-I pe bulgari in urma noastra dar plini de speranta. Saracii nici acum nu au ajuns, ma tot intreb ce s-o fi intamplat cu ei. Acest Jan avea o sedinta de o ora in Lllehammer si a fost o buna oportunitate pentru noi.

Am ajuns la Lillehammer pe la 6 si ceva si eram cu toti banii intregi adica 50 de Koroane cat ne-a dat scoala ca sa ne descurcam in 2 zile si o noapte. Cu acesti bani poti cumpara 2 ape minerale sau jumatate de pachet de tigari sau un sandwich si un suc , oricum e o suma infima , am cheltuit repede pe un sandwich si un mirinda si am mai si ramas cu 40 de Kr pecare o sa- restitui bineanteles cu chitanta de la magazine.

Pe la 8 seara aveam sa plecam pe joss pre scoala, mai aveam 40 de km dar era un drum foarte greu cam cum e drumul poienii(BRASOV). Am mers vreo 5 km dupa care , obositi cum am fost, am inceput din nous a facem cu mana! A venit o masina cu 3 copii de 18 ani carora le se spusese de catre parinti sa nu i-a pe nimeni la autostop( ce copii neascultatori), aveau doar doua locuri asadar normal ca i-am poftit pe Dani si Oana sa mearga. I-a dus inca 15 km pana la OYER, de aici mai erau 18km pana la scoala. Eu cu Norby amavut tot felul de peripetii in sensul ca in timp ce faceam cu autostopul se inserase si au inceput sa apara pericolele, au oprit 2 masini care erau impreuna si ne-au intrebat daca avem bani la noi sa-I platim sa ne duca. Le-am explicat ca suntem voluntary si ca nu beneficiem de support material in NORWAY dar intelegete cu drogatii caci din acel loc intunecat veneau ei(erau ceva interlopi). Apoi a mai venit o trupa de elita cu masina , toti cu berile in mana si nu stiu ce ne-au zis in norvegiana, dar numai de bine nu prea cred ca au fost. Finally a oprit cineva care nu avea nici o treaba cu destinatia noastra dar stiau ca nu mai trece nici un autobus pe acolo si déjà era aproape bezna , si s-au oferit sa ne duca pana la Oyer! Surpriza am constatat-o in masina , cei trei erau din Afganistan(tare nu?), ma gandeam , cine a ajuns sa ma ajute… tocmai niste afgani care au razboi in momentul de fata , si unde exista chiar trupe romanesti. Veniti fratilor acasa si lasat-ii sa traiasca cum vor ei caci sunt oameni cu suflet. Bineanteles ca ne-am despartit cu un PEACE BROTHERS!!!

Din Oyer,unde ne-am reantalnit cu Oana si Dani am ajuns repede pentru ca aveam o intlegere ca daca ajungem noaptea la Oyer vor veni sa ne recupereze altfel mai erau de mers 18 km cu 10kg de rucsac in spate si drum numai de urcat. Cam asta a fost peripetia mea in cele 2 zile si o noapte,acum merg la meeting sa vad si alte povesti ale echipei noastre. KISS YOU ALL!!!

I GO TO SEEK ON MANY ROADS

WHAT IS TO BE .

TRUE HEART AND STRONG, WITH LOVE TO LIGHT-

WILL THEY NOT BEAR ME IN THE FIGHT

TO ORDER, SHUN OR WIELD OR MOULD

MY DESTINY?.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu