11.10.2010
‘’Am sa-mi trag un glont in cap,
Si-am sa-mi fac o gaura
Si-am sa vad lumea prin ea
Intr-o alta aura… ‘’ , il urasc pe negru!!!
Ca toata lumea de aici , adica 4 bulgari si doi romani , incluzandu-ma si pe mine aici! Ca si toate echipele care au mai trecut prin Vara, indifferent de nationaliate de data asta. Are acest negru darul de a-i enerva pe toti din cauza caracterului in primul rand. E tare tipu daca inca este in charge aici in Vara si continua sa futa pe toata lumea(scuze).
Prin iulie la sfarsit eram in Hornsjoe (Norvegia), urma sa ne alegem locurile unde urma sa muncim urmatoarele 3 luni pentru a strange bani pentru inceperea scolii de voluntariat care va incepe pe 1 noiembrie. O gramada de povesti despre Vara si un om care are grija pe acolo de toate treburile inclusiv sa-i educe pe viitorii cursanti… sigur numai povesti urate cum ca isi bate joc de oameni ca e cel mai marlan dintre toti, cate si mai cate…, mai erau alte 3 variante de munca, una in Roneby (o statiune la marea Baltica din Suedia), in Nordul Norvegiei, aproape de cercul polar , loc surprinzator de frumos, sau sa ramai in hornsjoe sa lucrezi la hotel, bucatarie etc. Eu am ales ca prima varianta Vara si ca secundara North Norway(pt a vedea aurora boreala), alegerea mea a fost exact in aceasta ordine , a 3 a nu mi-o mai aduc aminte. Si vorba aceea vezi ce-ti doresti , poate ti se indeplineste, mi-a iesit ca merg in Vara. Am ales aceasta varianta ca prima optiune exact pentru a da de cel mai greu program, stiti voi mandria aceea de barbat de tough guy! Si am dat intr-adevar de un program cumplit, munca, cat cuprinde , oameni fara prea mari valori cam tot ce poti intalni in parnaie sau armata, acum pot adauga inca o categorie aceea de voluntary, cam tot pe acolo se invarte treaba. Nu stiu daca am scris ori ba despre faptul ca unii vin aici ca sa aibe ce manca si un loc unde sa poata dormi la caldura fara sa le pese prea mult de ce-i inconjoara, cand i-am povestit uneia de aici ca eu in Romania am o viata normala de familist cu copil si nevasta si ca duc un trai decent mi-a replicat ce caut aici!?! I-am spus ca initial pe cand eram in Romania ma gandeam sa ma inrolez ca voluntary sa ma pun in slujba a ceva frumos care sa merite si apoi oi vedea eu ce iese… dar acum , nimic din ce credeam despre treaba asta n-am gasit si nu-si mai are rostul sa gandesc sau sa sper. Si totusi ma aflu in continuare aici sau mai bine zis ma aflu la 6 luni departare de Mozambic si la 2 saptamani departare de Suedia pentru ca eu inca ma incapatanez sa mai sper la acel telefon miraculous de la femeia cu chiria! Dar sa revin la inceputul suedez (love at the first sight!), splendida Suedia , am aceleasi convingeri, neaparat sa veniti s-o vizitati in cursul verii si ca pont va spun sa va cazati in campinguri… Eu am fost cazat la 12 kilometri de primul oras in mijlocul unei plantatii de cartofi si grau si alte produse agricole ce ma mai inconjurau, primeam in fiecare seara vizitele nocturne ale iepurilor salbatici, al vulpilor si caprioarelor din padurea invecinata si asta fara nici o jena din partea jivinelor! Nu-i asa ca pare ca un basm? Eu chiar l-am trait in mare parte singur mai ales in primele 2 luni de stat aici (acum e relax),
Cum am intrat aici in treaba pot spune ca am avut parte de selectie naturala (cine rezista bine , cine nu , valea…), in prima saptamana am avut parte de zile si nopti de lucru legate intre ele fara nici o pauza , fara nici un somn circa vreo 3 zile si apoi o noapte de somn si apoi iara 48 de ore de munca cu doar 4 ore de pauza in acest timp de am ajuns sa ma cert cu partenerul cu care mergeam in clothes collection doar ce-i simteam mirosul, la fel procedau si ceilalti doi. Dupa o saptamana, ai mei au inceput sa pice ca mustele cand le dai gazare, febra, atat muscular cat si corporala , raciti cu tuse, temperature ,fervex,aspirine ce mai tot tacamu. Bineanteles ca tot greul a picat pe mine, pentru ca eu daca nu m-am imbolnavit a trebuit sa muncesc mai mult in lipsa lor, mergeam ba cu negru ba cu unu care se simtea mai bine la colectari si apoi trebuia sa incarc tirul de 10 tone doar cu spatele si mainile. In acea luna cred ca am carat mai bine de 100 de tone de haine, si pe langa toate astea trebuia sa fac si de mancare si curatenie si cumparaturi , de am zis ca s–a intors lumea cu fundul in sus , a ajuns albul sclav la negru. Kenyanul dupa o saptamana, doua nu mai facea nimic decat sa ne mane pe noi de la spate si sa ii fie servita mancarea calda in fiecare zi! Si nu aveai ce face pentru ca daca refuzai ceva iti facea raport si pe aici tie drumul! Pe mine m-a ferit Domnu de orice boala , nici macar ochii nu ma dureau asadar am avut o sanatate de fier si am reusit sa fac fata situatiei cu brio dar nu pot sa uit momentele cand negru venea la 12 noaptea sa ne scoale pe cei care dormeau si sa ne puna la descarcat vanu ca venisera ceilalti doi din cursa sau cand ne punea sa gatim indifferent daca mai era mancare de ajuns inca din ziua anterioara sau cand mi-a cerut 50 de koroane, intr-o duminica , ca mi se stricase bcicicleta in oras si nu puteam sa vin pe jos si sa mai car si bita ca incepea sa se intunece si atunci l-am sunat si l-am rugat sa trimita un baiat cu masina sa ma ajute, el a fost foarte franc, 50 de koroane!
Au fost mai multe faze dar nu cred ca merita sa-i dau atentie acuma, ma bucur ca mi-am strans banii ca acum sunt in “concediu” in sensul ca daca vreau sa muncesc o fac, daca nu …. stau si scriu pe blog sau citesc, sau joc fotbal, tai frunze la caini, orice pot face acuma cand mi-am strans banii. Ma bucur pentru ca acest program pana la urma chiar te face sa te simti puternic dupa o perioada de timp si iti da incredere in tine , nu inainte de a avea multe depresii si momente foarte grele care adunate cu oboseala te face sa nu mai gandesti normal.
Intr-un weekend ne-a vizitat profesoara din Hornsjoe o alta negresa (super desteapta femeia), dar care incearca sa-ti spele creierii sa te faca sa te simti important , un lider si altele… , cum ar fi sa devii un model pentru oamenii ce ne inconjoara, un fel de gandire de secta .
Printre altele m-am indragostit de muzica lui ARMIN VAN BUUREN, va recomand cu mare entuziasm cel mai recent album al sau pe nume MIRAGE!!!! Dementa totala!
Eu voi mai scrie in curand , caci povestioare mai am si nu le pot pune toate in aceeasi postare ca ma apuca noaptea, apropos e déjà intuneric si e 18:25! Deci noapte usoara!!!
09.10.2010
Nu am mai scris de mult, cauzele sunt multiple: lipsa timp(multa munca), lipsa idei (starea relativa de bine)!
Stiu ca unii dintre voi abia asteptati o veste , ceva proaspat de la mine, adevarul e ca m-am obisnuit aici si ca ultimul lucru care ar fi sa-l fac este sa revin in Romania. Asta nu inseamna ca iese din discutie pentru ca sansele ca sa ma pot stabili in Suedia de exemplu sunt foarte mici si mult mai mici in Norvegia!
Sigur sunt sanse sa merg mai departe in proiectul de “salvare a planetei” prin voluntariat, proiect in care de fapt nu cred o iota! Sunt doar niste bani care trebuiesc cheltuiti si asta-I tot. Au gasit fraieri de romani si bulgari , curiosi sa i-a lumea si viata in piept sa-si faca aventura vietii prin Africa si INDIA! Nu-I bai cu ceva tot o sa raman si eu, cu niste amintiri carora nu le trebe nici aparat de fotografiat! Schimband un pic vorba si vorbind despre Suedia pot spune ca e departe de ceea ce traim noi in Romania , e o viata cam cum traiam noi prin anii 80’ (pentru cine a apucat), dar cu bani si cu supermarketuri! In sensul ca ai cam de toate , ai si bani dar daca nu ai un hobby pe care ti-l poti permite financiar te poti plictisi foarte repede! Am gasit ca stil de viata o asemanare cu sasii din Transilvania in perioada in care mai erau rezidenti in Romania. Oamenii de pe aici sunt foarte draguti, nu prea comunicativi dar daca ii opresti si ii intrebi ceva iti raspund cu mare amabilitate. In schimb cam aici se opreste conversatia, in sensul ca daca tu nu continui , ei iti raspund doar la intrebare , foarte putini continua conversatia cu tine! In schimb sistemul lor de invatatura si de trai e bunicel, nu si pentru un roman insa, pentru ca se vede de la o posta ca nu prea ne vor pe la ei prin ograda si iti trebuie ceva timp sa-ti dai seama cam cum trebuie sa actionezi sa poti sa ai si tu cateva idei de cum ai putea sa te decurci in aceasta tara. In primul rand se pune problema de chirie, si nu poti inchiria ceva daca nu ai un contract de munca valabil pe cel putin un an de zile , sa dovedesti proprietarului ca ai cu ce plati renta! Ca sa nu mai spun ca ai nevoie de recomandare de la fostul proprietar(in cazul in care ai avut o alta chirie), ai parte de un interviu cu niste intrebari standard, cum ce fel de persoana esti , daca fumezi….etc! Deci tu ca persoana care vi din Romania pentru prima oara si vrei sa inchiriezi ceva ai sanse reduse sa ajungi la o colaborare de genul asta daca nu ai pe cineva aici sau daca nu vi cu contract de munca si atunci se ocupa firma de toate. Efectiv ai toate portile inchise, credeti-ma am incercat in foarte multe feluri sa ajung sa inchiriez ceva. Nu am reusit sa obtin decat un interviu cu o femeie care are o camera de inchiriat si acum astept sa vad daca intr-adevar o sa-mi inchirieze sau doar a facut misto de mine si m-a trimis la plimbare cu faza ca acum ea zugraveste si ca o sa ma sune cand e gata dar fara sa am si eu numarul ei de telefon! Si asta a fost cel mai fericit caz pe care l-am intalnit in lunga mea cautare a unui adapost. Am cheltuit o gramada de bani doar pe telefoane de am terminat de sunat toate firmele imobiliare si persoanele care aveau case de inchiriat din acest oras Vara si imprejurimi. Dupa aceea am luat la rand alt oras si tot asa, fara nici un rezultat. Bineanteles ca le vorbeam in engleza si cred ca asta m-a dat de gol ca nu-s de-al lor. Apoi am inceput sa merg la adresa de imobiliare si iar nimic(toate erau inchise), cum va spuneam fara programare n-ai ce cauta la usile lor. Nervi intinsi la maxim , tentative de depresie , tristete mare , toate adunate intr-o singura persoana, intr-un singur moment al zilei! A se vedea filmul Wall street cu Michael Douglas cand lasa masina in mijlocul intersectiei si o i-a razna. Intr-un final ma gandesc sa merg inapoi la Vara Kommun (primaria orasului),caci de la ei am luat toate numerele de telefon si adresele si sa ma pun in fata primariei pe scari si sa dorm acolo in semn de protest dar inainte sa le mai vorbesc odata oamenilor dinauntru si sa le explic ca am bani pe card si ca nu pot sa gasesc o chirie(cheap of course)! Zis si facut am intrat am deschis discutia, au inceput darile din umeri si intr-un final ajung la sefa care se ocupa de locuinte, ii explic ca nu cer mila , ca nu vreau nimic social ca am suma respectiva pentru o chirie ce se cere pentru o camera dar ca nu gasesc pe nimeni sa-mi inchirieze nimic din oaresece motive…! Pana la urma se pune “sefa” pe telefonul fix imi aranjeaza interviul cu femeia respectiva care ma pune pe stand by. Dragii mei , eu acum am posibilitatea sa ma intorc la scoala din Norvegia dar spuneti-mi si mie daca asta era singura posibilitate ca eu sa inchiriez intr-o tara straina unde nu cunosc even a person, cum draku sa traiesti asa cu sabia deasupra capului si cu ochii pe cellular doar doar o suna femeia aceea! In sensul ca nu am semnat nici o hartie , a fost doar un gentleman agreement dar ma intreb , tine asta cu o femeie!?!
Alta problema pe care am intalnit-o aici a fost legata de numarulpersonal pe care trebuie sa-l obtin ca sa ma pot inregistra la evidenta populatie si totodata acest numar te ajuta in multe chestiuni cum ar fi:sa-ti gasesti o slujba, sa te poti duce sa inveti limba suedeza la o scoala unde nu trebuie sa platesti nimic, sa-ti deschizi un cont in banca…
Povestea pleaca tot de la primarie, unde dupa ce ajungi si ceri amanunte te trimite la skateverket dar ei ii spun Swedish id, ma rog , ajung la skateverket le spun problema , ei imi spun ca nu am nevoie de acest personnumer, ca ma pot angaja si fara. Ok , plec de acolo la fortele de munca le spun ca , caut de munca pentru persoana cu dificienta vizuala, le arat ca diploma mea e semnata de un minister al guvernului din Romania, blah blah, totul e in regula, imi da o adresa de internet pe care imi spune ca doar trebuie sa intru, sa ma inregistrez, sa completez niste rubrici cu trecutul meu si dupa aceea sa ma intorc la ei sa ma preia o persoana care lucreaza cu imigrantii si apoi o alta persoana care lucreaza cu persoane cu probleme de vedere! OAU, imi zic(ce inseamna civilizatie si o tara care baga lumea in seama), dar stupoare, cand ajung acasa si deschid pagina principala a adresei pe care mi-a dat-o , ce credeti ca imi cere primul lucru:personnumer!!! Ce gluma... ca nu-I buna nici de gluma s-o iei. O iei razna. AAA si am uitat sa va zic ca toate birourile sunt in alt oras, la 35 de kilometric distanta si aici transportul te costa, cat despre hitch-hiking e la fel ca si in Norvegia , am stat 4 ore sa ma i-a cineva 30 de kilometri, de am ajuns sa scriu pe pancarda: 4h waiting!!!
Ultima dar nu ce-a de pe urma a fost cand m-am dus la politie si am cerut lamuriri vis-à-vis de personnumer, ei mi-au dat niste adrese de la migrationsverket unde trebuie sa te inregistrezi ca sa ai drept de rezidenta dar tot nu are nici o legatura cu personnumer! Am scris si la acestia , acum stau si astept si ma feresc de seful de aici de la scoala sa nu-mi i-a scrisoarea cu actele ce tre sa vina si tot asa. Sresul e din plin, oricum am zis ca nu mai cer nici un personnumer pana nu ma suna femeia cu chiria(daca ma suna)si apoi o sa merg la skateverket cu contractul de chirie si cu decizia de pensioanre si cu ce o mai trebui! Pe langa toate astea am muncit si am ajuns sa fiu primul cel care-si termina banii din echipa de 18 membri din care au mai ramas vreo 13, adica 6 romani si 5 bulgari , un leton si o unguroaica! Restul au..., “au invins” si au plecat , s-au carat pe la casele lor! Aventura cu bulgarii si cu “seful” meu Kenyan este foarte interesanta si ea dar o sa o scriu intr-o viitoare postare! Intre timp am fost bagat in consiliul profesoral, emotii si c ate si mai cate, incercare de spalare de creier, sunt foarte multe de povestit! Poate maine si asa am acum timp sa stau la taclale! Va pup dragilor fiti pe faza , sper sa nu fiu prea plictisitor!!!
