09.10.2010
Nu am mai scris de mult, cauzele sunt multiple: lipsa timp(multa munca), lipsa idei (starea relativa de bine)!
Stiu ca unii dintre voi abia asteptati o veste , ceva proaspat de la mine, adevarul e ca m-am obisnuit aici si ca ultimul lucru care ar fi sa-l fac este sa revin in Romania. Asta nu inseamna ca iese din discutie pentru ca sansele ca sa ma pot stabili in Suedia de exemplu sunt foarte mici si mult mai mici in Norvegia!
Sigur sunt sanse sa merg mai departe in proiectul de “salvare a planetei” prin voluntariat, proiect in care de fapt nu cred o iota! Sunt doar niste bani care trebuiesc cheltuiti si asta-I tot. Au gasit fraieri de romani si bulgari , curiosi sa i-a lumea si viata in piept sa-si faca aventura vietii prin Africa si INDIA! Nu-I bai cu ceva tot o sa raman si eu, cu niste amintiri carora nu le trebe nici aparat de fotografiat! Schimband un pic vorba si vorbind despre Suedia pot spune ca e departe de ceea ce traim noi in Romania , e o viata cam cum traiam noi prin anii 80’ (pentru cine a apucat), dar cu bani si cu supermarketuri! In sensul ca ai cam de toate , ai si bani dar daca nu ai un hobby pe care ti-l poti permite financiar te poti plictisi foarte repede! Am gasit ca stil de viata o asemanare cu sasii din Transilvania in perioada in care mai erau rezidenti in Romania. Oamenii de pe aici sunt foarte draguti, nu prea comunicativi dar daca ii opresti si ii intrebi ceva iti raspund cu mare amabilitate. In schimb cam aici se opreste conversatia, in sensul ca daca tu nu continui , ei iti raspund doar la intrebare , foarte putini continua conversatia cu tine! In schimb sistemul lor de invatatura si de trai e bunicel, nu si pentru un roman insa, pentru ca se vede de la o posta ca nu prea ne vor pe la ei prin ograda si iti trebuie ceva timp sa-ti dai seama cam cum trebuie sa actionezi sa poti sa ai si tu cateva idei de cum ai putea sa te decurci in aceasta tara. In primul rand se pune problema de chirie, si nu poti inchiria ceva daca nu ai un contract de munca valabil pe cel putin un an de zile , sa dovedesti proprietarului ca ai cu ce plati renta! Ca sa nu mai spun ca ai nevoie de recomandare de la fostul proprietar(in cazul in care ai avut o alta chirie), ai parte de un interviu cu niste intrebari standard, cum ce fel de persoana esti , daca fumezi….etc! Deci tu ca persoana care vi din Romania pentru prima oara si vrei sa inchiriezi ceva ai sanse reduse sa ajungi la o colaborare de genul asta daca nu ai pe cineva aici sau daca nu vi cu contract de munca si atunci se ocupa firma de toate. Efectiv ai toate portile inchise, credeti-ma am incercat in foarte multe feluri sa ajung sa inchiriez ceva. Nu am reusit sa obtin decat un interviu cu o femeie care are o camera de inchiriat si acum astept sa vad daca intr-adevar o sa-mi inchirieze sau doar a facut misto de mine si m-a trimis la plimbare cu faza ca acum ea zugraveste si ca o sa ma sune cand e gata dar fara sa am si eu numarul ei de telefon! Si asta a fost cel mai fericit caz pe care l-am intalnit in lunga mea cautare a unui adapost. Am cheltuit o gramada de bani doar pe telefoane de am terminat de sunat toate firmele imobiliare si persoanele care aveau case de inchiriat din acest oras Vara si imprejurimi. Dupa aceea am luat la rand alt oras si tot asa, fara nici un rezultat. Bineanteles ca le vorbeam in engleza si cred ca asta m-a dat de gol ca nu-s de-al lor. Apoi am inceput sa merg la adresa de imobiliare si iar nimic(toate erau inchise), cum va spuneam fara programare n-ai ce cauta la usile lor. Nervi intinsi la maxim , tentative de depresie , tristete mare , toate adunate intr-o singura persoana, intr-un singur moment al zilei! A se vedea filmul Wall street cu Michael Douglas cand lasa masina in mijlocul intersectiei si o i-a razna. Intr-un final ma gandesc sa merg inapoi la Vara Kommun (primaria orasului),caci de la ei am luat toate numerele de telefon si adresele si sa ma pun in fata primariei pe scari si sa dorm acolo in semn de protest dar inainte sa le mai vorbesc odata oamenilor dinauntru si sa le explic ca am bani pe card si ca nu pot sa gasesc o chirie(cheap of course)! Zis si facut am intrat am deschis discutia, au inceput darile din umeri si intr-un final ajung la sefa care se ocupa de locuinte, ii explic ca nu cer mila , ca nu vreau nimic social ca am suma respectiva pentru o chirie ce se cere pentru o camera dar ca nu gasesc pe nimeni sa-mi inchirieze nimic din oaresece motive…! Pana la urma se pune “sefa” pe telefonul fix imi aranjeaza interviul cu femeia respectiva care ma pune pe stand by. Dragii mei , eu acum am posibilitatea sa ma intorc la scoala din Norvegia dar spuneti-mi si mie daca asta era singura posibilitate ca eu sa inchiriez intr-o tara straina unde nu cunosc even a person, cum draku sa traiesti asa cu sabia deasupra capului si cu ochii pe cellular doar doar o suna femeia aceea! In sensul ca nu am semnat nici o hartie , a fost doar un gentleman agreement dar ma intreb , tine asta cu o femeie!?!
Alta problema pe care am intalnit-o aici a fost legata de numarulpersonal pe care trebuie sa-l obtin ca sa ma pot inregistra la evidenta populatie si totodata acest numar te ajuta in multe chestiuni cum ar fi:sa-ti gasesti o slujba, sa te poti duce sa inveti limba suedeza la o scoala unde nu trebuie sa platesti nimic, sa-ti deschizi un cont in banca…
Povestea pleaca tot de la primarie, unde dupa ce ajungi si ceri amanunte te trimite la skateverket dar ei ii spun Swedish id, ma rog , ajung la skateverket le spun problema , ei imi spun ca nu am nevoie de acest personnumer, ca ma pot angaja si fara. Ok , plec de acolo la fortele de munca le spun ca , caut de munca pentru persoana cu dificienta vizuala, le arat ca diploma mea e semnata de un minister al guvernului din Romania, blah blah, totul e in regula, imi da o adresa de internet pe care imi spune ca doar trebuie sa intru, sa ma inregistrez, sa completez niste rubrici cu trecutul meu si dupa aceea sa ma intorc la ei sa ma preia o persoana care lucreaza cu imigrantii si apoi o alta persoana care lucreaza cu persoane cu probleme de vedere! OAU, imi zic(ce inseamna civilizatie si o tara care baga lumea in seama), dar stupoare, cand ajung acasa si deschid pagina principala a adresei pe care mi-a dat-o , ce credeti ca imi cere primul lucru:personnumer!!! Ce gluma... ca nu-I buna nici de gluma s-o iei. O iei razna. AAA si am uitat sa va zic ca toate birourile sunt in alt oras, la 35 de kilometric distanta si aici transportul te costa, cat despre hitch-hiking e la fel ca si in Norvegia , am stat 4 ore sa ma i-a cineva 30 de kilometri, de am ajuns sa scriu pe pancarda: 4h waiting!!!
Ultima dar nu ce-a de pe urma a fost cand m-am dus la politie si am cerut lamuriri vis-à-vis de personnumer, ei mi-au dat niste adrese de la migrationsverket unde trebuie sa te inregistrezi ca sa ai drept de rezidenta dar tot nu are nici o legatura cu personnumer! Am scris si la acestia , acum stau si astept si ma feresc de seful de aici de la scoala sa nu-mi i-a scrisoarea cu actele ce tre sa vina si tot asa. Sresul e din plin, oricum am zis ca nu mai cer nici un personnumer pana nu ma suna femeia cu chiria(daca ma suna)si apoi o sa merg la skateverket cu contractul de chirie si cu decizia de pensioanre si cu ce o mai trebui! Pe langa toate astea am muncit si am ajuns sa fiu primul cel care-si termina banii din echipa de 18 membri din care au mai ramas vreo 13, adica 6 romani si 5 bulgari , un leton si o unguroaica! Restul au..., “au invins” si au plecat , s-au carat pe la casele lor! Aventura cu bulgarii si cu “seful” meu Kenyan este foarte interesanta si ea dar o sa o scriu intr-o viitoare postare! Intre timp am fost bagat in consiliul profesoral, emotii si c ate si mai cate, incercare de spalare de creier, sunt foarte multe de povestit! Poate maine si asa am acum timp sa stau la taclale! Va pup dragilor fiti pe faza , sper sa nu fiu prea plictisitor!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu