Shock-ul

Contactul cu NORVEGIA a fost unul sec adica fara sare si pipe cum s+ar spune . Nimieni nu m+a intrebat nimic cand am intrat in aeroport. N+am aflat unde e vama sau unde nu e vama , totul a fost foarte transparent asta poate si datorita faptului ca n+am atras cu nimic atentia. Totusi se poate spune ca am avut noroc fata de alti colegi de+ai mei carora li s+a controlat la vama atat de mult in bagaje pana au pierdut trenul spre lillehammer si au trebuit sa scoata bani in plus sa poata lua trenul urmator! Din aeroport pana la statia de tren rygge am luat un autobuz care a ajuns in 10 minute iar apoi am stat vreo 2 ore sa vina trenul si sa ajung la OSLO S ca de acolo sa i+au alt tren sa ma duca la lillehammer. In OSLO am intalnit o controloare de peron care nu m+a lasat sa ma urc intr+un tren gresit deoarece al meu a avut intarziere si intre timp venise alt tren pe acest peron care nu avea nici o legatura cu destinatia mea si nici nu scria unde merge. Aparea doar la capatul peronului ceva scris dar eu eram deja pe la mijlocul lui. Oricum se poate spune ca am avut noroc.

De acum inainte insa ce va urma sa povestesc e un film prost in care am nimerit bineinteles ‚’voluntar’ ! Pe LA RYGGE mi+am sunat promoterul sa+i dau de veste ca am sosit, cu multa bucurie in voce aud departea cealalta a firului ca sa zicem asa ca se bucura ca am sosit si ca o sa+mi de+a un sms in timpul ce eu imi continui calatoria si ma va anunta cine ma va prelua din gara de la lillehammer. Nimic insa ,in zadar asteptarile mele. Totusi dupa ce am ajuns in gara si am ramas ultimul pasager in fata garii , vine spre mine un baiat IULIAN si ma intreaba daca sunt ROBERT si ma invita intr+o rapandula de autoturism care suna ca o masina de raliu cu motor de oltcit ! Eu incercand sa fac conversatie m+am izbit de un zid mare cat cel disparut al BERLINULUI . Toate raspunsurile lui erau de felul o sa vezi tu acolo sau aia nu cred ca se poate , oricum nimic concludent ,nimic sa ma satisfaca. In momentul in care am ajuns la scoala dupa alti 40 de km de mers, shock, o cladire darapanata urata neprimitoare la fel si oamenii, profesorii ... Pur si simplu faceam cunostinta auzeam un hi si cam asta era totul. Nici macar la masa un simplu good apetite n+am auzit. Singurul umanoid pe care l+am intalnit si cu care am putut sa schimb o gluma a fost un baiat Nebunu' care m+a primit cu apelativul i+a uite carnita proaspata! Ca la puscarie!!! La masa bineanteles erau cehii cu cehii, romanii cu ai lor latvieni la fel , ce sa mai zic exact parnaie curata. De mancat nu stiu ce am mancat, stiu insa a 2 a zi la pranz cand mi s+a pus in farfurie 4 feluri de mancare una peste alta care arata cu o latura. Frate e chalengeul tau peste care trebuie sa treci. Cam asta e raspunsul la orice nemultumire de a mea . Oricum ma simt tare ouslander, acum ma gandesc ca am nevoie de un psiholog clar! Revenind la oamenii de aici trebuie sa spun ca in afara de Nebunu' toti cei pe care i+am gasit sunt in urmatoarele feluri: blazati,zombies, spalati pe creier si am toata convingerea ca asa este pentru ca Nebunu' mi+a zis ca atunci cand au venit erau normali. L+am intrebat fireste cum de el a rezistat la spalarea asta pe creier si mi+a spus ca prin detasare, ca de fapt pe el toata lumea il crede nebun si ca lui ii convine foarte mult asta ca nu mai vorbeste aproape nimeni cu el si poate avea linistit lumea lui in care poate trai nederanjat. Daca ar sta in camera lui 10 zile ,nimeni nu ar veni sa vada ce mai face ,daca mai traieste si asta se intampla si cu noii veniti inclusiv cu mine , nimeni nu ma intreaba nimic. Inca nu mi+am cunoscut profesorul care o sa se cunoasca personal de clasa noastra , chiar daca stau deja de vreo 2 zile.

Revenind la comportamentul altor omeni din acest asezamant as dori sa mentionez ca se aseamana in mare parte cu cel al sectantilor al oamenior care acasa n+au avut ce sa manance si acum au 2 mese calde si cred ca asta e viata perfecta. De asemenea aproape toti fumeaza cu toate ca un pachet de tigari costa 8 sau 10 euro. Din pacate de cand am ajuns aici mi+a revenit pofta de fumat cu toate ca ma lasasem de 5 luni si cu toate ca am un cartus de tigari cu mine deocamdata rezist. Eu am impresia ca lumea trage si ceva mai tare pe aici pentru ca auunmiros anume si la fel si comportamentul pare foarte ciudat. Oricum cel mai mare paradox este ca chiar daca ei se comporta ca niste sectanti capii scolii si doctrina este de a nu crede in nimic! Deocamdata atat, mai am foarte mult de scris dar credeti+ma mi+a fost de ajuns pentru 2 zile. See you.

24 iulie 2010

A mai trecut o zi, nici o schimbare acelasi sentiment de neadaptat il am, asta si pentru ca din ce mi s+a spus prin meetingul din cluj din aprilie si apoi prin chaturile avute cu promotorii mei ioana si albina + chinezoaica yaniu precum ca aici voi gasi biciclete cu care ma pot plimba , insa nici una nu mi+a spus ca ele de fapt sunt stricate si ca de fapt sunt cateva dar ele stau incuiate pentru ca le folosesc numai clientii hotelului! Abia daca ma mai saluta vreuna din ele , parerea mea este ca ele si+au facut treaba adica sa ma aduca aici si de aici o sa vina altii , de data asta profesori cica, care ma vor lua cu ei in suedia ,dar la fel intr+o pustietate ca asta , departe de omenire si acolo trebuie sa reparam containere. Tot de acolo se va pleca in colectare de haine second hand . Cum sta treaba de fapt, promotorii aduc oameni de obicei din europa de est – Romania, Bulgaria, Ungaria Cehia ,Letonia , li se pune un target in tara lor, sa stranga toata documentatia care duce intre 1000 si 3000 de euro ,suma pe care cu chiu cu vai o strangi, ajungi in Norvegia,ai impresia e ca esti in cea mai luxoasa tara dar de fapt tu stai in cel mai jegos loc din aceasta tara care dealtfel cui ii place natura e chiar frumoasa, si incep dezamagirile... incet, incet te prinzi de chestii caci auzi ca directorii scolii de fapt au 15 hectare de bananieri in Ecuador , vezi ca de fapt in bucatarie totul este unsuros si nasol mirositor ca biciclete nu sunt ,ca in lillehammer nu poti ajunge daca ai o zi libera, dai peste drogati, peste profesori care nu au nici o scoala decat cea de aici si de fapt ei sunt cei mai blazati, platiti cu circa 180 de euro , dar asta nu conteaza pentru ei pentru ca aici au ajuns sa aiba deja o viata cu mancare calda servita in fiecare zi ba unii chiar au si un copil facut aici un baietel de un an de zile . Pe undeva parca ar fi stat in stat! Ce mi s+a mai omis sa mi se spuna este ca prin martie a murit un om care mergea la colectare de haine second hand si un altul a trebuit sa stea 4 luni in spital din aceleasi motive si ca dupa acest accident de fiecare data cand pleci in colectare te pune sa semnezi o foaie prin care iti iei angajamentul ca ai verificat masina ,rotile franele tot chiar daca te trimit cu o masina rupta in 2 cu sarmele de la anvelope iesite afara cu o camioneta cu tractiune pe spate pe timp de iarna cu soselele vesnic inghetate si daca refuzi sa mergi nu ai cum sa+ti faci banii sa intri in curs! Pentru ca acum ,am uitat sa va zic suntem in precurs,echipa se numeste november team 2010 si pot spune ca unii au abandonat deja prin neprezentare ,probabil ca au aflat mai repede decat mine de o parte din toate mizeriile din acest lagar de concentrare, tabara terorista sau puscaria voluntarilor, asa cum am denumit+o eu!

Desi este interzis sa consumi alcool aproape toata lumea cauta asta, azi noaptea un baiat din grupul meu a luat barca si s+a dus pe lac de unde a ajuns pe o insula unde era instalat un cort unde a gasit o sticla goala de vin. Tot azi noapte un alt amic mai vechi in scoala n+a mai ajuns la mine in camera pentru ca venise colegul lui de camera de acasa ,bineanteles cu ceva de tras la masea!

Prima data cand am intrat in sevraj in viata mea a fost joi adica a 2 a zi dupa ce am ajuns aici. Exista in scoala un loc anume care se cheama smoking room (cica acolo se socializeaza), ma rog , nu sunt de acord , eu acolo n+am auzit decat barfe si am simtit doar unde negative atat la propriu cat si la figurat Sincer nu stiu exact ce trageau ei acolo dar pot spune ca dupa ce am stat aproape o jumatate de ora m+a luat cu ameteli , tremurat , pofta mare de tigara dureri de cap si o sfarseala aproape de lesin! Se pare ca am inceput sa adun puncte de experienta caci asa se cere la aceasta scoala , sa aduni cat mai multe puncte de experienta . Cu asta pot spune cu mana pe inima ca nu m+am mai intalnit, deci se poate numi linistit experienta. E prima oara dupa cinci luni cat am de cand m+am lasat de fumat cand am simtit asa o mare pofta de tigari. Sper in continuare sa nu ma apuc de ele chiar daca am la mine un cartus intreg de Kent. Procentajul ar fi de circa 90% sa ma apuc dar eu am incredere mai mare in cei 10 ramasi. Un tip din targoviste mi+ a dat doua luni pana sa ma apuc, eu i+am replicat ca am nevoie de doar 2 zile (asta asa la misto) , una a trecut, mai e nevoie de ziua asta . Fug la un dus si apoi la masa , mai sunt de povestit o gramada , de fapt de cate ori iesi din camera si pana te intorci te incarci cu o gramada de povesti. Din pacate majoritatea sunt negative ,deprimante pentru mine , ma lupt cu aceste sentimente si ma intreb daca asta inseamna sa fii voluntar.